Gravide si Mamici
Locul unde viitoarele mamici se pot aduna

 

"Ziua mamelor de îngeri”
     media: 5.00 din 4 voturi

Pentru prima dată în România va fi marcată, în această săptămână, „Ziua mamelor de îngeri”. Aceasta este, dedicată acelor femei care au pierdut sarcina sau cărora le-au murit, prematur, copiii.
La iniţiativa Biancăi Brad şi a organizaţiei EMMA (fondată în memoria fetiţei sale), duminică, 10 mai, mamele sunt chemate să iasă în faţa comunităţii şi să facă un gest frumos legat de amintirea copiilor pierduţi.
De la ora 18:30, la Timişoara, părinţii rămaşi fără copii vor aprinde candele pe care le vor lăsa să plutească pe Bega şi vor înălţa la cer baloane colorate în memoria copilaşilor plecaţi prea curând de lângă ei. Concomitent, evenimente similare vor mai avea loc în 12 oraşe din România.
„Prin aceste acţiuni dorim ca părinţii de îngeri să ştie că nu sunt singuri, că le este alături cineva în această durere copleşitoare şi că, împreună cu alte familii care trec prin aceeaşi dramă, vor păstra şi vor cinsti cum se cuvine memoria copilaşilor lor. Noi credem că a venit timpul ca părinţii de îngeri să nu se mai simtă singuri şi abandonaţi”, a declarat Angela Şerban, reprezentanta timişoreană a Organizaţiei EMMA.

  postat de teodoraa in 2009-05-06 19:05 | General 0 comentarii

Testul de sarcina
     media: 5.00 din 4 voturi

Motivele pentru care ai ajuns sa cumperi un test de sarcina sunt variate, fie ai hotarat sa iei o pauza de anticonceptionale, fie in vartejul pasiunii nu ati avut la indemana un prezervativ, fie te-ai increzut prea mult in metoda calendarului, dar mai putin importante in momentul in care ai surpriza ca menstruatia sa nu iti fi venit atunci cand o asteptai.
Trece prima zi, in care stai calma poate e o greseala, poate intarzie, trece a doua zi, incepi sa fi din ce in ce mai ingrijorata (mai ales in cazul in care ciclul era foarte regulat) iar deja in a treia zi intri incet, incet in panica.
Sute de ganduri iti trec prin cap... ce o sa faci daca astepti un copil, ce decizie vei lua, cum le vei spune parintilor, ori poate vei hotara sa pastrezi sarcina, sa cresti copilul tau pentru ca il doreai cu tot sufletul, dar daca esti in situatia in care acesta vine in cel mai nepotrivit moment din viata ta, vei avorta sau o sa tii sarcina si il vei da la orfelinat?
Primul pas: cumpara un test de sarcina
Du-te la farmacie imediat si cumpara un test de sarcina, de ce sa te chinui cu miile de ganduri si presupuneri, indoieli, cu invinovatiri la ce ai fi putut sau nu sa faci pentru a preveni situatia. Cumpara testul de sarcina cat mai repede cu putinta, poate vei afla raspunsul pe care il doresti. Facind testul intr-un timp cat mai scurt de cand incepi sa ai indoieli,poti afla ca de fapt te consumai degeaba, si dintr-un alt motiv menstruatia ti-a intarziat. Sau da, ti s-a confirmat teama ca astepti un copil, dar in cazul in care nu consideri ca nu acesta este momentul pentru a-l avea mai poti apela la medic inainte sa fi nevoita sa fi supusa unui avort traumatizat: cel putin pentru primele 3 saptamani de sarcina sunt pastile puse la dispozitie de doctorul specialist ce pot provoca avortul.
Iar in al treilea caz, in care tu chiar incerci sa ai un copil, de ce sa intinzi momentul de suspans, mai bine afla mai repede, decat sa iti faci deja sperante si apoi sa afli ca inca barza nu te-a trecut pe lista.
In ce consta testul de sarcina
In primul rand trebuie sa iti spun ca sunt teste de sarcina care este posibil sa iti ofere un raspuns eronat astfel ca este indicat sa-l faci de doua ori la diferenta de cateva zile intre ele, in schimb daca vrei sa fii foarte sigura mergi la un cabinet medical specializat ce va folosi proba de sange ce nu va mai lasa nici o urma de indoiala.Testele de sarcina pentru acasa se pot cumpara de la farmacii fara nici o prescptie de la medic, si indiferent de pret la toate exista aceasi baza, fie ca folosesti batul sau pipeta, se ia o proba de urina si se pune pe banda speciala ce iti este indicata pe cutie sau in biletul de instructiuni.
De exemplu, daca folosesti batul, atunci se pune o cantitate de urina intr-un borcanel, iar unul din capetele batului, deobicei indicat cu ajutorul unor sageti, se pune in mostra pregatita. In cazul testului cu pipeta, acesta are forma de termometru si la unul din capete se afla o adancitura unde cu ajutorul pipetei pui doua sau trei picaturi de urina. Indiferent de ce test alegi raspunsul, in vei avea in doar 5 minute, daca apare o linie inseamna ca este negativ si nu astepti un copil, daca apar doua linii este pozitiv si deci esti o viitoare mamica.

  postat de teodoraa in 2009-05-05 13:35 | Sarcina si Mamicile 0 comentarii

Sani prea mici? Nu dispera, exista solutii!
     media: 5.00 din 3 voturi

Relatia cu corpul nostru este una extrem de importanta, deoarece daca ne simtim complexate atunci avem dificultati in a ne comporta intr-un anumit fel, in a ne imbraca asa cum ne dorim sau in a fi pur si simplu noi insine. Trebuie sa recunoastem ca bustul este unul din elementele importante ce determina forma corpului, nu reprezinta totul insa cantareste destul de mult atunci cand ne privim in oglinda. Iar ca femei avem tendinta sa ne judecam dur modul in care aratam, fie bust, abdomen, coapse, picioare, cat de fin este/sau nu este tenul. Suntem cel mai aspru judecator.
De cele mai multe ori fetele se plang ca au sanii prea mici, dar a nu se uita in primul rand ca aceasta nu este din vina ta, natura si genetica a hotarat aici. Unul din lucrurile cele mai importante pe care le poti face este sa astepti, pentru ca daca ai 14 ani inca e prea devreme pentru ca sanii sa fie dezvoltati complet, trebuie sa astepti pana in jurul varstei de 18-19 ani pentru a vedea rezultatul final.
Nu trebuie sa te simti complexata pentru ca fetele din jurul tau au ce etala, poate nu ai sani mari, dar ai picioare frumoase, sau un ten frumos, ori ai o forma a corpului de invidiat. Unele persoane au bust placut, dar si picioare groase cat trei la un loc sau atat de subtiri ca poti trece cu o masina printre ele. Cauta sa vezi care sunt punctele tale tari si pune mai mult accent pe ele decat pe lucrurile care nu te avantajeaza.
Ce poti totusi face cand ai un fix continuu si sfatul de mai sus nu te ajuta in nici un fel in a linisti dorinta ta de avea un bust mai mare:
1. Sutienele fac minuni, iar cele push-up te vor ajuta atat cat sa-ti puna un zambet pe buze.
2. Exercitii fizice, acestea ofera fermitate si elasticitate mai ales cele special dedicate pentru zona bustului.
3. Creme pentru bust ce ofera fermitate, atentie insa la cantitate.
4. Tinctura de marar este un produs natural pentru marirea sanilor.
5. Sunt proteze de plastic ce pot fi puse in sutien si ofera forma dorita, mai ales daca ai o rochie de seara speciala pe care iti doresti sa o porti.
6. Solutie extrema o reprezinta operatia estetica si trebuie sa fie si ultima ta optiune. Operatia presupune multe riscuri si poate vei avea parte de un rezultat nedorit care nu mai poate fi reparat.
Apreciaza-ti trupul asa cum este el, poti sa-l faci sa arate mult mai bine printr-o alimentatie sanatoasa si exercitii fizice. Trebuie sa te placi pe tine insuti ca cei din jur sa te placa. Nu uita, daca tu te vezi intr-un mod negativ si repeti incotinuu ca ai un fund prea mare sau sani prea mici ori picioare strambe, apoi si cei din jurul tau vor gandi la fel. Aplica ganduri pozitive in ce te priveste, apreciaza punctele tale tari si scoate-le in evidenta, nu te lauda cu "defectele" pe care tu le vezi, nu te va ajuta in nici un fel. Tine minte, trebuie sa fii tu insuti nu o papusa "Barbi", cei ce te cunosc trebuie sa-ti fie aproape pentru ca apreciaza persoana ta si felul in care esti tu, nu doar modul in care arati.

  postat de teodoraa in 2009-05-05 13:00 | General 0 comentarii

"Fetita mea are constipatie"
     media: 5.00 din 2 voturi

Va recomand sa consultati un dietetician pentru copii.
Totul porneste de la intestinul subtire, care nu si-a format complet functiile enzimatice. Tocmai din acest motiv pana la 4 luni alimentatia este speciala. Bebelusii sufera de crampe, rar se intampla ca scaunul sa fie bun. Dar toate se aranjeaza cand aparatul digestiv este pregatit sa primeasca hrana diversificata. Si eu am avut probleme cu copiii mei. Le-am dat dupa masa de pranz 1-2 picaturi de vitamina A, care are mare putere de formare a activitatii mucoasei digestive. Bebelusul trebuie tinut in brate, nu culcat, sa nu se inece. Cu mare grija, se pun doua picaturi, la interval una de alta, in coltul gurii. De la un an si patru luni, se poate da, la ora 16, suc de morcovi, de la 1 lingurita la 6 linguri, crescand treptat doza, fiindca altfel deranjeaza stomacul. Morcovul are vitamina A naturala. Se stoarce un morcov ras prin tifon, si se administreaza imediat, fiindca se oxideaza usor. Se mai poate da o lingurita de miere de albine, pe stomacul gol, si o jumatate de pahar de apa, la temperatura corpului, dimineata. Este foarte eficace. Dar nu le faceti toate acestea intr-o zi, ci pe parcurs.
* Ceaiul de sunatoare, nu prea concentrat, 200 ml pe zi, este la fel de bun.
* Zeama cu tarate de grau: se amesteca tarate cu apa clocotita seara, se lasa pana dimineata. Se poate bea numai lichidul, daca fetita refuza taratele.
* Se mai poate face masaj pe burtica, de la dreapta spre stanga, cu palma si varfurile degetelor, masand colonul.
* Puteti sa-i dati si salata de frunze de papadie fragede, spalate foarte bine, in amestec cu cartofi si ou, taiate marunt si stropite cu zeama de lamaie si ulei. Frunzele de papadie au actiune asupra vezicii biliare, ajuta sa se elimine mai usor, si in amestec cu alimentele maresc tranzitul intestinal.
* Trebuie sa alcatuiti meniul in asa fel incat de doua ori pe saptamana sa manance mamaliga cu lapte si branza, cu ciorba, cu ce are pofta. De asemenea, sa folositi numai paine neagra sau graham.
* Compotul de mere, salata verde, salata de fructe, care contin potasiu in pielitele ce le arunca robotul cand se fac sucuri, sunt foarte bune. Si aveti grija sa bea cel putin 1 litru de lichid pe zi, impreuna cu sucurile, ceaiurile si fructele.
* Dupa fiecare scaun, e bine sa o ungeti cu ulei de sunatoare, ii va atenua din dureri. Va doresc sanatate si rabdare.

  postat de teodoraa in 2009-05-03 18:11 | General 0 comentarii

ALOE DE CASA
     media: 5.00 din 2 voturi

(Aloe arborescens)
Ne bucuram de venirea primaverii, asteptam cu nerabdare explozia mugurilor si invazia ierburilor, mangaiem cu privirile primele buchetele de violete primite in dar de Florii... Dar de la o vreme incoace, tot mai multi sunt cei ce asteapta o alta ivire miraculoasa: primele plante medicinale care sa inlocuiasca golurile ivite in farmacia de pe rafturile camarii. Adeseori, rezolvarea problemelor de sanatate urgente o gasim chiar acasa, in ghiveciul cu flori. Mai ales in perioada de criza, cand veniturile noastre sunt tot mai putine in raport cu preturile enorme ale medicamentelor, putem sa infiintam pe pervaz un plafar cu plante medicinale de camera. La loc de cinste vom pune un ghiveci cu aloe. Datorita aspectului sau suculent, ghimpos, aloe este confundata adesea cu cactusii. Dar rudele sale adevarate sunt lalelele si zambilele.
Putina istorie
In Europa, planta a fost adusa de negustorii arabi pe la 1700, dar calitatile ei terapeutice sunt cunoscute din urma cu 3300 de ani. Alchimistii antici preparau elixirul vietii lungi, cu suc de aloe concentrat prin vaporizare. La unele popoare din Orientul Apropiat, s-a pastrat pana in zilele noastre un obicei foarte vechi: un ghiveci cu aloe se atarna deasupra intrarii in casa, unde planta se dezvolta si infloreste, uneori fara sa fie udata, timp de cativa ani. Se considera ca ea are puteri magice, favorizand longevitatea si prosperitatea stapanilor casei. Denumirea plantei in cea mai veche limba semita - limba accada - este si-bu-ru, pe care arabii au transformat-o in saber, ce se traduce prin "rabdare, tenacitate". Asa se explica de ce siropul de aloe obtinut prin vaporizare se numeste sabur.Daca vom arunca o privire in profunzimea veacurilor, putem vedea ca planta a fost folosita de Hipocrate si Paracelsus, Avicena, Karl Linne, Columb, Nefertiti si Cleopatra. Iar descrierea ei o gasim in cartea sfanta a hindusilor, in papirusul egiptean Eber, in Biblie si in Tora.
Cultivarea plantei la domiciliu
Aloe este o planta nepretentioasa, dar trebuie sa-i oferiti putina atentie ca sa va bucurati de aspectul ei superb. Prefera un sol usor, asa ca pamantul trebuie amestecat cu carbune de lemn si cu faramituri de caramida. Pentru drenare, la fundul ghiveciului se pune un strat de pietricele mici sau coji de nuca zdrobite. Deasupra se aseaza un strat subtire de rumegus de lemn stropit cu ingrasaminte, iar femeile la tara pot pune balegar uscat, amestecat cu muschi faramitat. Cand radacinile plantei vor consuma substantele nutritive din ghiveci si vor creste pana la fund, planta va primi un impuls de crestere si se va dezvolta mai bine.In perioada de iarna, aloe se tine la 12-14 grade C, in locuri luminoase, iar vara, are nevoie de multa caldura, soare si umezire moderata. Ca sa creasca mai repede, se folosesc ingrasaminte naturale, dar daca nu doriti sa-l folositi pentru tratamente, puteti sa puneti ingrasaminte din comert pentru cactusi. Plantele tinere se muta in ghivece mai mari si li se schimba pamantul in fiecare primavara, iar plantele batrane - o data la 3 ani. Nu se dezvolta bine daca in pamant se adauga turba de balta. In conditii bune, planta se dezvolta repede si nu se imbolnaveste.In natura se cunosc 350 de specii de aloe, majoritatea cresc in locurile cu o clima tropicala si secetoasa, in deserturile din Africa de Sud, in Somalia si Etiopia. Speciile difera mult, dupa aspectul lor: de la ierburi perene, copacei si arbusti, pana la liane.Frunzele sunt bogate in vitamina C si microelemente. Cercetarile stiintifice au aratat ca sucul din frunze are o actiune bactericida si antiseptica. De aceea, ranile tamponate cu suc se vindeca mai repede, la fel ca si arsurile, ulcerele varicoase, abcesele si dermatozele.In medicina populara, sucul si frunzele se folosesc in cazuri de anemie, astm bronsic, ulcer stomacal si duodenal, gastrita cronica si scaderea imunitatii. Aloe mareste efectul influentei plantelor care sunt consumate in acelasi timp cu sucul ei, de aceea in medicina populara se folosesc des preparate complexe, cu mai multe componente.
Prepararea sucului de aloe
Pentru preparatele terapeutice din aloe se aleg cele mai groase frunze, in lungime de 15 cm, din partea de jos a plantei, care are nu mai putin de 3 ani. Se taie si frunzele de la mijlocul tulpinei, daca ele sunt groase si carnoase. Frunzele se spala, se usuca si se invelesc in hartie alba, in forma de tub, cu capetele deschise, pentru circulatia aerului. Timp de 8-12 zile, frunzele se tin pe raftul de jos al frigiderului (se formeaza biostimulatori care accentueaza efectul tratamentelor).
O intreaga farmacie la domiciliu
In organismul uman, biostimulatorii maresc imunitatea, nivelul de metabolism. Frunzele biostimulate se scot din frigider, se inlatura partile stricate. Se recomanda ca frunzele sa nu intre in contact cu metale, mai bine le rupeti manual, le pisati cu o lingura de lemn si stoarceti sucul prin ciorap de dama. Sucul se prepara inainte de folosire, uneori se fierbe timp de 3 minute, ca sa poata fi pastrat 2-3 zile. Sucul se foloseste pentru tratarea arsurilor, furunculozei, ranilor si inflamatiilor.
* Problemele stomatologice si ale cavitatii bucale se diminueaza folosind gargara cu suc.
* Se poate folosi in ginecologie, sub forma de tampoane imbibate cu suc.
* Cate 5-8 picaturi puse in nas, la interval de 3-5 ore, opresc dezvoltarea rinitei acute.
* Compresele cu suc de aloe diminueaza durerile de cap, imbunatatesc cresterea parului.
* De regula, sucul se bea cate o lingurita de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa.
Tratamente cu aloe
SISTEMUL DIGESTIV
* Afectiuni gastrice: Se amesteca 1 lingura de aloe, 2 linguri de frunze de vita-de-vie, 4 linguri de flori de sunatoare, 1 lingura de radacina de iarba mare. Peste plante se toarna un litru de apa clocotita, se aduc pana la fierbere si se lasa pe un foc mic, 15-20 minute. Se infuzeaza pana la racire. Se beau cate 125 ml, de 3 ori pe zi, cu 5-10 minute inainte de masa.
* Afectiuni ale ficatului si colecistului: 1. Se amesteca 1 lingura frunze de aloe cu 2 linguri de frunze de vita-de-vie, 4 linguri de flori de sunatoare, 1 lingura de radacina de iarba mare. Peste plante se toarna un litru de apa clocotita si se fierb pe foc mic, 15-20 minute. Decoctul se infuzeaza 2 ore, apoi se strecoara. Se beau cate 125 ml de 3 ori pe zi, in timpul mesei. 2. Un pahar de suc de varza murata se amesteca cu 2 linguri de suc de aloe proaspat stors. Se beau cate 150 ml de 3 ori pe zi, timp de 45-60 de zile.
* Imbunatatirea functiilor ficatului si ale colecistului. In 750 ml de lapte fierbinte, se adauga cate o lingura de frunze de aloe tocate, frunze de visine, flori de sunatoare, radacini de urzica. Laptele se aduce pana la fierbere si se tine pe foc mic, 30-40 minute. Dupa racire, se strecoara si se storc bine plantele. Se beau cate 4 linguri, de 3 ori pe zi, dupa masa si inainte de culcare, timp de 1,5-2 luni.
* Dureri in zona ficatului si colecistului. O sfecla de marime medie se curata de coaja, se taie cubulete sau se da pe razatoare si se fierbe intr-un litru de apa, 30-45 minute, apoi se strecoara. In decoct se adauga 2-3 linguri de suc de aloe si 4 linguri de tinctura de sunatoare. Se beau cate 125 ml pe zi, inainte de masa principala.
* Colecistita. O lingura de pelin, o lingura de sunatoare si 2 linguri radacini de cicoare se infuzeaza 30 de minute in 3 pahare de apa clocotita, in termos. Se toaca o frunza de aloe pana se obtine o lingura de terci si se adauga in infuzia strecurata, cu miere de albine sau zahar dupa gust. Se bea fierbinte, cate 150 ml, de 3 ori pe zi, inainte de masa.
APARATUL RESPIRATOR
* Raceala, tuse, bronsita:
1. Se amesteca cate o lingurita de sunatoare, radacini de papadie, flori de siminoc, musetel si frunze de rostopasca. Se infuzeaza 20 de minute, in 2 pahare de apa clocotita puse in termos sau intr-un vas acoperit bine. Se strecoara si se amesteca cu 1-2 linguri de suc de aloe. Se bea cate un pahar, de 2 ori pe zi (dimineata si seara).
2. O lamaie se taie bucatele mici, se amesteca cu 50 g miere de albine lichida, la care se adauga 4 linguri de ceai caldut de sunatoare si o lingura de suc de aloe. Amestecul se consuma de 3 ori pe zi, in timpul mesei, cate o lingura cu un pahar de apa calda.
3. O lingurita de rostopasca se amesteca cu o lingura de frunza de aloe zdrobita si o lingura de frunze de patlagina taiate marunt. Plantele se infuzeaza in 250 ml de apa fierbinte timp de 10 minute, apoi se strecoara si se bea cu inghitituri mici, cu pauze de 5-6 minute dupa fiecare inghititura.
Un medicament multimilenar
* Bronsita. Din partea de jos a plantei se desprind 4 frunze mari, se spala, se usuca si se rup bucati mici. Peste frunze se toarna o sticla de vin rosu sec. Se lasa la macerat o saptamana. Pentru tratament, se bea cate o lingura de 3 ori pe zi, dupa mesele principale, pana se termina toata cantitatea. Pentru profilaxie, se bea dupa aceeasi schema, timp de 10 zile. Urmeaza 10 zile de pauza si apoi cura se reia 10 zile.
* Pneumonie. Se amesteca 7-8 linguri de muguri de mesteacan, 5 linguri de flori de tei, se pun pe foc cu 500 ml de apa fierbinte si se fierb 2-3 minute. Un kg de miere de albine se amesteca cu 200 g frunze de aloe tocate si 200 ml de ulei de masline. Ceaiul din plante se strecoara si se incorporeaza in mierea cu aloe. Se consuma de 3 ori pe zi, cate o lingura. Inainte de administrare, compozitia se amesteca bine cu lingura de lemn.
* Amigdalita. Se amesteca o lingurita de salvie uscata si o lingurita de dentita (Bidens bipartitus). Amestecul se infuzeaza in 250 ml de apa clocotita, timp de o ora. In infuzia strecurata se adauga 2 linguri de aloe si 3 linguri de suc de lamaie. Se bea cald, cate 1/4 pahar de 2 ori pe zi, dupa masa. Inainte de a bea ceaiul, se ia in gura o lingurita de miere de albine si se tine pana se absoarbe aproape in totalitate, restul se inghite cu ceai.
* Raceala, gripa. Se amesteca cantitati egale de flori de musetel si galbenele, frunze de salvie si eucalipt. Se infuzeaza o lingura cu varf din amestecul de plante, in 400 ml de apa clocotita, timp de 7 minute. In lichidul strecurat, se adauga o lingura de suc de aloe. Se bea cate 1/2 pahar, de 3 ori pe zi. Concomitent, se face gargara de 5-7 ori pe zi.
* Sinuzita, guturai. Se picura in fiecare nara cate 2 picaturi (copii) si 4-5 picaturi (adulti) de 3-4 ori pe zi, apoi se maseaza bine nasul.
ALTE INTREBUINTARI
* Astenie de primavara, intarirea organismului. Se amesteca 8 linguri de suc de aloe, un pahar de suc de lamaie, un pahar de miere de albine, 2 pahare de miez de nuca tocat marunt. Se consuma cate 1-2 lingurite, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa.
* Hipertensiune, colesterol, afectiuni cardiace. Se curata si se piseaza 1-2 capatani de usturoi, se amesteca cu un pahar de suc de aloe si se macereaza 3 zile. Lichidul strecurat se consuma cate o lingura, de 3 ori pe zi, dupa-masa.
* Enurezis si hipermobilitate la copii, provocate de tensiunea intracraniana marita. Se amesteca cantitati egale de aloe si fructe de rachitele, tocate in robotul de bucatarie, si miere de albine. Se lasa la macerat 2-3 zile, apoi se consuma cate o lingurita de 3 ori pe zi. Tratamentul este de lunga durata: 6 luni, peste un an se poate repeta.
* Furunculoza. Se bea cate o lingura suc de aloe de 3 ori pe zi, cu 15-20 minute inainte de masa (pentru curatarea sangelui).
* Hemoroizi. Se cunosc mai multe retete pentru tratamente interne si externe cu aloe.
1. O lingura de suc de aloe, cate 2 linguri de urzica si sunatoare se infuzeaza in 500 ml apa clocotita, in termos, timp de 2 ore. Infuzia se strecoara si se bea cate 1/3 pahar, de 3 ori pe zi, intre mese. Ceaiul este antiseptic, trateaza crapaturile mici ale colonului, previne formarea hemoroizilor.
2. Se prepara un unguent din 20 g terci de sfecla rosie cruda, amestecata cu 2 lingurite de sunatoare pisata cu o lingura de lemn si o lingura suc de aloe. Unguentul se aplica pe locul afectat, se lasa 30 minute si se tamponeaza cu vata sau tifon steril.
RETETE DE FRUMUSETE
Prepararea produselor cosmetice la domiciliu se bazeaza pe aceleasi principii ca si in retetele pentru sanatate: se folosesc frunzele cele mai mari, de jos, care se sterg de praf, dar nu se spala, apoi se tin in frigider 7-10 zile.Cu sucul stors se tamponeaza zilnic pielea fetei si a decolteului, sau se aplica 10 minute pe zonele unde apar riduri, dar si in cazuri de iritare a pielii sau acnee. Pentru conservare, sucul preparat se amesteca cu alcool sanitar, in proportie 8:2, si se pastreaza la frigider.
* Masca din ridiche si aloe. O ridiche se spala bine, se rade pe razatoare. O lingura de salvie se infuzeaza in 200 ml apa clocotita 15 minute, se strecoara si se amesteca cu o lingura suc de aloe si 2 linguri de ridiche rasa. Toate ingredientele se amesteca bine si se aplica pe fata pentru 20 de minute, apoi se spala cu apa calduta.
* Masca din aloe cu mustar. Se recomanda pentru pielea ridata si imbatranita. Jumatate de lingurita de mustar se dizolva in 5 linguri ceai din sunatoare, se amesteca cu 2 linguri suc de aloe si o lingurita de unt topit. Cu un tampon de vata se aplica amestecul pe fata si pe gat. Masca se tine cateva minute, in functie de sensibilitatea pielii. Se spala cu apa rece si se aplica apoi o crema hidratanta. Masca se foloseste o data pe saptamana.
* Aloe cu smantana. O lingura de smantana se amesteca cu o lingura de suc de aloe, 1/2 lingurita de miere de albine, o lingura de ceai de sunatoare si se amesteca bine. Masca se tine 12-15 minute, apoi se spala alternativ cu apa rece si calda.
* Aloe cu vinete. Se rade pe razatoare 50 de grame de vanata, se amesteca cu 2 linguri de suc de aloe, o lingura de lapte, o lingura de miere de albine lichida (sau topita in aburi). Masca se aplica in 2 etape: intai o jumatate de amestec, iar dupa ce se absoarbe, se aplica amestecul ramas. Se lasa 15-20 de minute. Masca se sterge cu un tampon de vata, fata se spala cu apa fierbinte si se tamponeaza cu o bucatica de gheata. Nu se sterge fata cu prosop, se lasa sa se usuce, apoi se unge cu crema hidratanta. Masca se aplica de 2-3 ori pe saptamana.
Forta vindecatoare a plantei se afla in miezul gelatinos
* Aloe cu sfecla. O sfecla se spala bine si se fierbe timp de 2 ore. Dupa racire, se curata de coaja si se rade pe o razatoare cu orificiile mici. In terciul obtinut se adauga o lingura de suc de aloe, 3 linguri de lapte crud si 4 linguri suc de castraveti. Masca se tine pe fata 10 minute, apoi se spala cu apa calda.
* Aloe cu morcov. Un morcov de marime medie se curata, se rade pe razatoarea cu orificii mici si se amesteca cu o lingura suc de aloe si 2 linguri suc de cartofi. Terciul obtinut se intinde pe tifon si se aplica pe fata. Trebuie stat in pozitia culcata, 15-20 minute, dupa care fata se spala cu apa calda.
* Aloe cu dovlecei. Dovlecelul se toaca in robotul de bucatarie sau in masina de carne. Un pahar de terci obtinut se amesteca cu 100 g de lapte batut, o lingura de suc de aloe si 2 linguri de infuzie de sunatoare (40 g la 200 ml apa clocotita). Masca se aplica pentru 20 minute pe fata si pe gat, apoi se spala cu apa rece.
* Gheata cosmetica. Se amesteca 150 ml de infuzie de musetel cu 3 linguri de suc de aloe si se congeleaza in forme speciale. Dimineata, fata, gatul si decolteul se freaca usor cu cubuletele de gheata.
Medicament pentru vindecarea plantelor
Aloe este un "doctor" care se foloseste nu numai pentru vindecarea oamenilor, dar si pentru tratarea plantelor. Multe plante care se inmultesc prin butasi dau radacinile mult mai repede daca se tin in solutie de suc de aloe 10% (900 ml de apa si 100 ml suc de aloe). De exemplu, la un butas de fuchsia, in apa simpla, radacinile apar in 10-12 zile, iar in solutie cu aloe - in 4-5 zile.Daca o planta de camera se imbolnaveste sau nu se dezvolta bine, se scoate din ghiveci si se muta in pamantul in care creste aloe. Daca nu este perioada favorabila pentru mutarea florilor, se scoate un pahar de pamant din ghiveciul cu aloe si se incorporeaza in ghiveciul cu floarea bolnava. Se uda floarea cu apa calda, in care se dizolva putin permanganat de potasiu.
In fiecare primavara, eu folosesc o metoda batraneasca care stimuleaza cresterea plantelor, le protejeaza de multe boli si imi ofera posibilitatea sa culeg o roada bogata, chiar si in cel mai secetos an. Se prepara o solutie din 500 ml apa, 2-3 linguri suc de aloe, 2 lingurite de miere de albine si o lingurita suc de usturoi. Se pune cantitatea necesara de seminte intr-un saculet confectionat din tifon si se tin in mixtura lichida pana la incoltire, sau macar 5-8 ore. Semintele de rosii incoltesc mai repede, in 12 ore, iar telina in 3 zile. Ca rezultatul sa fie mai spectaculos, semintele lunguiete (bostanul, dovleceii, castravetii) se planteaza pe axa nord-sud, cu capatul ascutit spre nord.
Contradictii.
Cu toate ca aloe s-a afirmat ca o planta cu efecte terapeutice multiple, trebuie sa aveti in vedere actiunile neprevazute si nedorite ale compusilor activi, in concentratie mare.
* Nu se foloseste aloe in cazuri de intoleranta la produsele de aloe, tumori de diferite etiologii, afectiuni ale ficatului, hemoroizi si hemoragii uterine (aloe favorizeaza cresterea afluxului de sange catre organele pelvisului minor).
* Consumarea unor cantitati mari de suc de aloe poate provoca inflamarea colonului si inhibarea peristaltismului intestinal.
* Inainte de folosirea plantei e bine sa va consultati cu un specialist in fitoterapie si cu medicul de familie, care va cunoaste suferintele.

  postat de teodoraa in 2009-05-03 17:54 | General 0 comentarii

Moasa cea sfanta din Izvoarele
     media: 5.00 din 2 voturi

Trasee Duhovnicesti din Izvoarele Intr-o asezare din nordul Dobrogei se mai pastreaza si astazi un obicei precrestin: Ziua Babei. O zi in care moasa satului, ultima stiutoare a stravechilor leacuri si descantece pentru prunci, e venerata precum o sfanta.
Ziua Babei
Batrana Niculina e mica, prea mica fata de jiltul de plus rosu pe care troneaza inaintea intregului sat. Giarul (broboada) alb, cu falduri ample si incurcate, ii atarna maiestuos pe umeri, dandu-i aerul unei imparatese din stravechime. Ea este Baba, Moasa, mama intregii asezari, femeia pe care azi o venereaza toti ca pe-o sfanta. 8 ianuarie, Ziua Babei, e una din cele mai insemnate sarbatori ale satului dobrogean Izvoarele... In caminul cultural, oamenii trec prin fata acestei femei si ingenuncheaza. Ii spala mainile fiecare, pe rand. Palmele batrane care le-au mosit pruncii, care i-au mosit pe ei insisi. Asa s-a intamplat cu fiecare dintre ei, dupa nastere: vreme de patruzeci de zile, zi de zi, Baba Niculina i-a imbaiat in albie, le-a indreptat oasele moi, le-a framantat pielea cu degetele-i intelepte, i-a aparat de boli si de farmece, cu descantecele ei stravechi. Iar acum a sosit clipa rasplatei. In nici un alt sat din Romania, moasa nu face asemenea lungi sacrificii pentru copiii pe care i-a ajutat sa vina pe lume si care-i sunt dati in paza. Nicaieri nu este mai adorata de oameni decat aici, la Izvoarele. Inainte de a intra la sarbatoarea organizata de Ziua Babei, toti se opresc in fata batranei din jilt. Ii multumesc, ii saruta mana. Unii sunt veniti tocmai de la Tulcea, de la Braila, de la Mahmudia, de la Babadag. Cei ce-au avut anul trecut un prim copil mosit ii aduc astazi Babei "plocoane" bogate. Colac, trei feluri de mancare, o sticla de vin, un miel sau o gaina fripta, invelita cu mirodenii rosii... Platouri uriase, aranjate nespus de frumos, cu felurite ierburi si flori, ca niste adevarate ofrande. Asezate toate jos, pe pamant, langa scaunul moasei. Batrana sta sus, in jilt, deasupra tuturor, nemiscata.
Ieslea din munte
Izvoarele este un sat locuit de greci, intins la picioarele unui munte foarte batran, numit Consul. Desi n-are decat inaltimea unui deal, culmea aceasta conica, goala, selenara, arsa de vanturile milioanelor de ani, pare uriasa. Asta, poate si din cauza micimii puzderiei de case de la poale. Doua mii de suflete traiesc acolo, in casutele acelea pitice, cu cerdacurile vopsite-n albastru, cu ghivece, ierburi inmiresmate si borcanase colorate in ferestre. Singurul sat grecesc din Romania, singura comunitate compacta, nascuta, si ea, printr-o... nastere. Orice prichindel sau mosneag de pe ulita iti povesteste acea intamplare a intemeierii satului, de parc-ar fi fost ieri. Acum doua veacuri, intr-o toamna tarzie, sapte familii de greci treceau pe aici, intorcandu-se din Rusia, spre casa. Pe-atunci, totul in jur era pustiu. Tocmai cand strabateau padurea de sub culmea Consulului, unei femei i-a sosit timpul nasterii, iar ceilalti n-au mai avut ce face: au trebuit sa ramana cu dansa. Au taiat bordei in granit si au asezat lauza inauntru, in culcus cald de cetini. Lege veche, cu neputinta de incalcat: patruzeci de zile, femeii "nascute" nu i se ingaduie nici o clipa sa iasa din "casa". Dupa apusul soarelui si pana la primul tipat al cocosului, nici macar sa priveasca pe-afara, in jur. Nascutul a fost baiat, iar o femeie batrana i-a fost moasa. Cea dintai Moasa a viitorului sat. A tamaiat bordeiul, a pus faclie si usturoi pe peretele de stanca, apoi s-a ingrijit de copil. Ceilalti stateau afara, in jurul focului, privind ici-cand spre bordeiul luminat, ca spre o iesle sfanta. Nici unul din ei n-a plecat. Dupa implinirea celor patruzeci de zile si savarsirea botezului, a venit viscol mare, de netrecut, cum niciodata n-avea sa mai fie pe-aici. Zapezi fabuloase izbeau tinutul, ingropand totul. Cele sapte neamuri pribege n-au mai putut merge mai departe. Si-au facut colibe langa bordeiul lehuzei. Una, apoi inca una. Si inca una... Iar primavara au vazut Dobrogea, in adevarata ei frumusete. Muntii aceia galbui, unduitori, ai Macinului, numai buni pentru primele altoiuri ale vitei de vie... Baltile Dunarii, acoperite de pasari... Si lumina... O lumina calda, linistitoare, portocalie, care mangaie, dar nu arde niciodata. Un intreg decor ce semana mult cu cel al lor, de acasa, din tinutul Tesalonicului. Jos, in vai, pamantul era gras, trebuia doar sa arunci samanta. Trei izvoare tasneau din pantecele Consulului, izvoare cu apa buna, care apoi s-a dovedit vindecatoare de boli. Insusi muntele e astazi socotit sfant, implinitor de dorinte. Pana nu demult, batranii se descaltau inainte de-a incepe sa urce. Asa ca n-au mai plecat. Au taiat paduri, au facut case. Cat despre acel prim copil de parte barbateasca, el s-a nascut in preajma Craciunului si a trait o suta de ani. Astazi, multi batrani din Izvoarele dau acestei nasteri aproape un talc biblic.
Cele sase taieturi
Vine spre casa pe ulita larga, leganand cu o mana un fel de cadelnita lunga, din care inca mai iese aburul sfant. Baba Niculina tocmai se intoarce de la tamaierea unui copil abia nascut. Oamenii o vad, simt trecerea Moasei lor pe strada, dupa dara de fum care se raspandeste peste tot, prin ograzi, prin case. Unii ies la gard si-i dau buna ziua, inclinandu-si capul. Ea merge mai departe, cadelnitand in vant. Ne intalnim in poarta. Ii zic ca m-au trimis primarul Niculache Peiciu si batranul Iani, vechi staroste al asezarii, iar ea imi face semn sa intru. Fara cuvinte. O urmez spre casuta cetoasa din capatul unei gradini care - ciudat - este greblata si sapata chiar acum, in miezul iernii. Are 87 de ani si e singura. Inalta cat lantul candelei. Rosie-n obraji, cu miscari iuti, energice, aproape tineresti. Pe cuptorul batran din capatul odaii motaie un motan portocaliu, cu ochii tot portocalii. Inauntru miroase a ierburi de camp. Observ, sub cerga aspra ce acopera patul, ca batrana are niste asternuturi fine, lucitoare, garnisite cu dantele pe margini. Da, Baba satului doarme pe cearsaf de matase. Si tonul vocii ei ma uimeste. Un glas nobil, cumpatat, ce-ti presara in suflet o liniste inteleapta. Imi spune, senina, ca azi a savarsit un leac destul de greu, descantecul "de strans" sau "de samca", a carui stiinta putini o mai au. A fost chemata si a trebuit sa mearga. A descantat dimineata. Inca o data acum, in miezul zilei. Si va mai descanta si seara, la ceasurile tainice. "Stransul" e-o boala grea, mostenita din parinti, cand pruncul se ghemuieste si se-nvineteste "aicea, in juru la ochi" si plange, plange fara incetare, noapte si zi, de multe ori pana la moarte. Au fost multi asemenea copii in Izvoarele. "Asta-i pentru ca tata sau mama lor o avut samca. Daca ei o avut, atuncea sangele ala o strans copilasu, uite-asa l-o facut pe copil. Uite-asa il face! Il strange, il chirceste, il chinuie... Oasele... Uite-asa-i face oasele... Si strica copilu..." Baba Niculina cunoaste copilul "dupa plans" - doar ascultandu-l cateva clipe iti poate zice daca trebuie sa-i descante "de strans", de sperietura (cu piper negru), de deochi, de plamadit inima, de varsat de vant, sau daca n-are nimica. Da - sustine ea - cunoaste "limba" pruncilor. "Adesea parca reusesc asa, sa vorbesc cu un copil doar de cateva zile nascut..." Le recunoaste durerea dupa felul cum tipa, cum ganguresc. Iar daca nu reuseste, face altfel. "Sparg un ou si iau din inima lui galbenusu. Galbenusu-ntreg, galben, viu. Il iau si-l plimb asa, pe spinarea la copil. Uite-asa-l iau si umblu cu el, merg cu el, fiiiiin, usor, pe spinare, peste tot... Simt parca in galbenusu ala sufletu copilasului care sta. Galbenusu-i moale, viu, tremura, sta mereu sa se sparga. Si unde s-o spart galbenusu ala, unde-a plesnit pelita aia de la galbenus pe spatele pruncului, acolo-i "giunghiu"! Poti sa fii sigur. Din sute de copii la care le-am facut, niciodata eu n-am gresit. Acolo-i "giunghiu", acolo-i durerea!..."Batrana scoate din buzunarul adanc al sortului un fel de bisturiu micut, fin, pe care l-a mostenit de la mama sa, Venota, una din cele mai renumite moase ale satului, din cate-au fost vreodata. Astazi a fost nevoita sa-l taie pe copilul bolnav. Cu bisturiul asta, pe spate, in sase locuri. I-a scos sangele "ala", sangele rau. "Nu-l tai la coloana, Doamne fereste. Il tai aici, putin, pe parti, pe muschiuletu asta moale aicea, ii fac numai "aerisirea": pe-acolo iese asa, un sange intunecos si copilasu se-ndreapta. Si-n timp ce tai, tot descant. Nu fac asta decat marti, joi si sambata, ca numai astea-s zilele lasate pentru descantec. Uite, spre pilda azi, sambata: copilu acela "strans" s-o indreptat imediat, dupa taietura. Eu am venit acasa. Pe copil l-am lasat acasa la el, in patucu lui, razand..."Foarte multi oameni din Izvoarele poarta astazi pe spate cele sase cicatrice magice ale leacului Niculinei. Insusi primarul Niculache avea sa-si scoata camasa in fata mea, ca sa mi le arate - sunt mici, cat o unghiuta de copil, abia se mai vad. "Uneori, cand mergeam la plaja - marturiseste primarul - unii ma intrebau: "Ce-s astea pe spatele tau, Grecule?". Grecu, asta a fost porecla mea mereu, si in liceu si in facultate, oriunde m-am dus. Eu ma uitam la ei si radeam: "Ha, ha, astea sunt ceva ce voi nu o sa intelegeti niciodata..."" .
Descantecele Niculinei
Cu greu se-ndupleca sa-mi spuna cum descanta. Motiveaza mereu ca, oricum, nu mi-ar folosi la nimic. C-ar trebui sa stau mai mult timp langa dansa, s-o vad cum face, "in ce fel" spune vorbele acelea ale descantecului. Scoate de dupa cuptor cateva lucruri pe care le foloseste adesea la vrajile ei. Un betisor de ulm, avand in varf o bucatica de slanina. O secera veche. Un paharut de ulei limpede ca mirul... "Batu asta de ulm cu care am descantat il fac apoi bucatele-bucatele si-l fac ceai. Slanina o pun in apa descantata si-acolo femeile scalda pe urma copilu..." Din descantecul "de strans" n-am reusit sa pricep aproape nimic, chiar dupa ce-am rugat-o sa repete. O amestecatura de cuvinte vechi, rostite intr-o cadenta lenta, salbatica, din care-ntelegi doar inceputurile versurilor, pentru ca apoi totul sa se cufunde intr-o borborosire continua, murmurata, ca un fel de visare. Baba zice ca nu poate nicicum sa-l rosteasca altfel, mai clar sau intr-un alt ritm. De ce? Pentru ca asa l-a invatat. Reusesc in schimb sa inteleg un alt descantec, cel "de plamadit inima" pruncului care nu se opreste din plans. Un descantec pe care - zice Baba Niculina - as putea sa il spun si eu, acasa, pentru copiii mei. Mi s-a parut cu adevarat impresionant. "Tu dracoaica, tu paduroaica, tu zmeoaica, cum ati plecat pe carare bine cu (numele copilului cutare), de deochiat l-ati deochiat, de liliat (a te mira de cineva deochindu-l) l-ati liliat. Tu dracoaica, inima i-ai mancat, sangele i-ai tulburat! Tu zmeoaica, tu paduroaica, sa nu va mai liliati de (cutare)! Sa va liliati de flacaul care i-a cazut paru si a ramas chel si s-a liliat lumea de el. Sa va liliati de fata mare care i-a cazut cositele si i-a crapat calcaiele. Sa va liliati de femeia care i-a copt pieptu si i-a murit pruncu pe palme. Sa va liliati de omu caruia i-au copt boasele, da de acest copil sa nu va liliati! Ca eu descant si bolmajesc, inima i-o plamadesc. Cum se plamadeste vitelu-n vatra, painea in covata, fagure de miere, panea-n capistelie, asa sa se plamadeasca si inima lui (cutare). Sa ramana curat, luminat, ca ramura de aur, ca argintu strecurat, ca Dumnezeu Sfantu ce l-a lasat!" Iar dupa acest descantec, zice batrana, copilu ofteaza o data adanc - "uhh!" -, pana-n adancul sufletului si se linisteste din plans "ca atins de mainile Maicii Domnului".
"Ridica oamenii din morti..."
Batranul Iani locuieste intr-o casuta din piata satului, chiar langa camin. Om foarte respectat, fost marinar, a cutreierat toate continentele si oceanele lumii, pana la Cape Town, Japonia sau Tara de Foc. Imi spusese insa ca niciunde n-a auzit de cineva cu puteri atat de mari, cum le avea odinioara aceasta moasa Niculina: "Ridica oamenii din morti cu descantecele ei. Mureai, mai aveai un minut ca sa mori, da ea te lua la descantat si-n cinci minute deschideai ochii. Acuma, in 2002, o venit fiica-mea din Atena cu nepotelu meu de doi ani. Sa moara copilu si altceva nimic. Se stingea pe picioare. O venit medicu de la dispensar si-si smulgea paru din cap, ne zicea ca indata-indata baiatu n-o sa mai aiba puls, ca n-are ce-i face. Am fugit eu cu el in brate la Baba Niculina. Baba s-o uitat la dansu, i-o pus mana asa, incet, pe ochi, pe gura, pe piept... Si o-nceput sa-l descante. Cu carbuni, cu sarpanu (secera) in apa, cu pana de gasca, cu stuf... Va spun, "sub vorbele ei" se-nzdravenea baiatu nostru. Da, sub vorbele ei! Asta era pe la pranz. Si seara, mergea pe la noi prin curte, mergea pe picioare copilu, zau va spun...".Lumea din sat e convinsa ca toate aceste puteri ale Niculinei i se trag "din mama ei". Din stramosi, din prima moasa a unui sat care s-a nascut printr-o nastere. Din acea Venota, care la randu-i invatase de la mama ei Steriana, de la bunica Petrana si asa mai departe... Intr-un fel, insasi Baba Niculina recunoaste asta. Din cinci fete, numai pe dansa a ales-o maica-sa sa duca mai departe taina mestesugului. Fiindca a vazut-o ca "trage cu urechea". Ca e curioasa la micile miracole ale vietii. Ca nu i-e teama sa tina in palme fiinte firave, care abia s-au nascut. "Asta e totul - zice - sa nu-ti fie teama sa prinzi in palme oameni cu oasele moi..." O tine minte limpede pe batrana mama Venota. Avea mereu cu dansa o cutiuta plata, din lemn trandafiriu, asa, ca o valijoara. Acolo-si tinea bisturiul cel fin si-un foarfece cu lame lungi, pentru taiat buricul, si ata de bumbac pentru legat si alte cateva lucruri folosite la cele mai simple descantece. Pe-atunci nu erau medici, nici "casa de nasteri", toata lumea nastea cu ea. Nici un prunc sau o mama pe care i-a luat in paza ei nu s-au imbolnavit vreodata. Un singur caz a fost, demult: cand a murit o lehuza. Au venit medici de la Braila, ca sa ancheteze. Au intrat in casa, s-au asezat toti in jurul batranei. "Zi! Cum mosesti?", a intrebat-o unul. Femeia le-a descris toate felurile de nasteri care sunt pe lume si cum a facut ea. Cum trage ea buricul si-l taie si-l leaga "strans-strans", de la trei degete de deasupra burtii, "nu de la varf", ca sa se usuce si sa cada-n cel mult opt zile, ceea ce putini medici si asistente cu scoala stiu sa faca, caci leaga prea de la varf. Le-a spus ce greseala fac medicii, adesea, cand pun in ghips copii nascuti, cum reuseste ea intotdeauna sa-i indrepte doar masandu-le talpile sau palmele intr-un anume fel. Iar la sfarsit le-a zis asa: "Sa stiti ca lauza aceea n-a murit din cauza nasterii. Era bolnava de plamani si eu i-am zis ca n-are voie sa nasca. I-am zis, da ea nu m-o ascultat...". Medicii au facut autopsie - intr-adevar, asa era. I-au trimis o scrisoare, o "otorizatie" (autorizatie) de moasa si cateva cuvinte: "Moseste mai departe. Nici un doctor nu stie mai bine ca dumneata...".Apoi au venit alti medici, mult mai mari, de la Bucuresti. Chirurgi, profesori. Un frate de-al Niculinei fusese bolnav - cancer in tot corpul, ii ieseau metastazele prin piele. "Gata, e ca si mort. Luati-l acasa. Mormantati-l", i-au zis doctorii mamei Venota. Dupa sase luni, au venit iarasi la casa ei. "Eu eram acolo, pe prispa, si trageam cu urechea", isi aminteste Niculina. "Strigau disperati: "Zi, femeie, cum ai facut!". La-nceput, mama n-o vrut sa le dea leacu. Statea acolo, pe lavita, langa fratele meu sanatos, si parca-si radea de ei. Da pana la urma o trebuit sa-l deie. O rugat-o, n-o avut incotro. Aia notau in carnete la viteza, ca disperatii: un paharel de osanza de porc, un litru de zer proaspat, ceaiuri de patlagina, ciair, o iarba mare de camp... Si cate si mai cate. Da cel mai important - asta tin minte si-acuma -, cel mai important era un pahar de urina de la copil mic, pe stomacu gol. Urina proaspata, de la un nou-nascut, asta avea cea mai mare putere. Asa l-o tamaduit mama pe fratele meu. Stiu ca atunci, dupa leacu ei, s-o facut si un medicament acolo, la Bucuresti. Un medicament important, vorbea lumea. Cum se cheama? Ohoo, ii mult de-atunci... Cin sa-si mai aminteasca cum se numeste medicamentu ala?..."
Leac pentru femei sterpe
Cu mare blandete vorbeste Baba Niculina despre copilasii din sat si mamele pe care le-a vindecat. Multi nou-nascuti au scapat de ghips sau de operatie datorita leacului ei, invatat de la mama Venota. "Grozava greseala fac multi doctori ca le pun piciorusele-n ghips, cand se nasc cu ele intoarse. Gresesc, fiindca le ramane asa, mai tarziu, galmele astea aici strambe si-s ca niste ologi. Eu? Eu ce le fac? Le pun piciorusele bine, le infasor asa, unul langa altul, si-ncep sa trag incet. Traaag, traaag, traaag!... Asa... Uite-asa.... Si-ncep sa le mangai aicea, in scobitura talpitei, le frec talpitele usor, tot pe os in jos, tot mai mult... O zi, doua, trei, mereu, si pana la urma se indreapta. Oasele-s moi, elastice, asculta de palmele mele. Multi copilasi i-am avut eu aici, in palmele astea, si o scapat de orice spital..."E induiosator sa vezi de aproape mainile acestei femei. Palmele ei mari, umflate, rosii, despre care-ai putea crede ca sunt facute doar pentru munci grosolane... Degetele noduroase framantand aerul, mangaindu-l incetisor, mladiindu-l, de parca intr-adevar ar avea in fata un prunc nevazut. De multe ori iti pare ca Baba Niculina nici nu vorbeste cu cuvinte - cand e vorba despre "copilasii ei", ea vorbeste cu palmele.
Toti copiii din Izvoarele au fost mositi de Baba Niculina
La fel, ma tulbura cum povesteste despre spalatul si mangaiatul lehuzei. In cele patruzeci de zile de dinaintea botezului, ea nu ingrijeste prin descant doar copilul, ci si mama. "Sa stiti ca eu raspund de lauza aceea, in fata la tot satu. O mosesc si pe ea. Sunt unele care dupa ce-o nascut le-apuca asa... o greata. O nebunie. Parca se strica de cap. Nu vrea sa vada copilu. Pleaca. Fuge! Nici cu barbat-su nu vrea sa steie. Unele se mai si spanzura. Asta se-ntampla, daca ele o deschis usa casei dupa asfintitu soarelui si s-o uitat afara - fereasca Dumnezeu! Atuncea eu merg dupa ea, o aduc acasa si-o descant. Un descantec anumit pentru lauze, cu "Noua ruginite, pe noua drumuri au plecat si-o intalnit pe lauza cutare-n pat...". Atuncea lauza-si revine. Obligatoriu-si revine dupa descantecu meu. Toate lauzele din satu asta eu le-am mosit. Eu le-am spalat, eu le-am mangaiat. Le iau, le dezbrac si le pun in albie, la aburi, noua zile la rand. In apa aia pun fel de fel de ierburi din camp, pe care stiu sa le culeg de la mama mea. Pe lehuza o pun pe albie, pe-o scandura, si-o impaturez asa, bine, c-o patura-n fata si una-n spate, sa nu iasa aburu ala din corpu ei. Ea sta. Numa capu-i ramane afara. Ma bag sub ea si-ncep s-o framant. Toata-toata, in aburu parfumat. Incep sa-i frec mainile, aici, aici, pe urma la picioare - sarmanele ei picioare obosite! -, pe urma la spate, la solduri asa, incet, peste tot... Tot-tot, pana si degetele de la picioare i le framant, unul cate unul. In timpu asta, tot ii vorbesc. Ii spun ca ea acuma tre sa fie bucuroasa, fericita, fiindca acuma-i mama si asta-i mare lucru pe pamant. Biata lauza geme, se intinde, ii simt carnea cum se lasa tot mai mult in palmele mele. Isi revine, se face iarasi femeie. La burta o-ncing zdravan, si-i pun un cocean de porumb infierbantat aicea jos, pe pantece, si-ncep sa trag usor. Traaag, traaag, pe burta, tot in jos, imping coceanu pe burta ei, tot mai adanc... Pe urma, infas asa bine, coceanu ala infierbintit acolo si o las sa steie cu el o zi, dupa ce-am pus-o la abur. O zi, ca sa-i traga burta aia moale. Sa-i indrepte pantecele. Sa fie iarasi frumoasa, asa cum a fost..."Ce sa mai vorbim de femeile care nu pot sa nasca prunci... Douasprezece femei care umblasera pe la toti medicii din tara, in speranta ca vor putea ramane gravide, au nascut copii prin leacurile Niculinei. Au fost douasprezece, pentru ca doar atatea au cautat-o. Leacul ei n-a dat gres. Baba Niculina a "consultat" mai intai femeile, ca un adevarat doctor. Le-a povestit ce se-ntampla cu "uterul" lor (nu i-e deloc la-ndemana acest cuvant, mereu inainte de a-l rosti spune, rosind, "acuma sa ma iertati..."). "Sa stii, domnule, ca Dumnezeu n-o lasat stearpa nici o femeie pe lumea asta", zice. "Toate femeile au rod, de cand s-o nascut. Toate! Numa ca s-o intamplat ceva cu ele, saracele, mai tarziu... Nu poti sa stii ce. Eu le incing, le pun un borcan fierbintit aicea, sub pantec, intr-un loc anumit. Tre sa stii unde sa-l pui. Ma uit la ele, vad daca uteru-i miscat. Daca-i miscat in jos, atuncea-i mai usor, ca-l tragi cu fierbinteala, cu masaju, si-l aranjezi. Daca-i in sus, ii mai greu si-atunci ai nevoie de alte cele... Cand vine cate una la mine, saraca, ii zic: "Mai, stii ce este? Uite asa si asa... Ai sa vii dumneata luna asta la mine, ai sa vii luna ailalta si luna ailalta si-ai sa vezi c-ai sa ramai...". Vine femeia trei luni la rand, cum i-am spus. Si pe urma vine cu-n copil nou-nascut in brate si-mi multumeste cu lacrimi la ochi si-mi pune copilu pe palme si-mi zice sa-l tin, sa-l tin in palmele mele, ca eu am facut o minune cu viata ei. Si-atunci va-ntreb: nu stiu, ce bucurie poa sa fie pentru mine mai mare decat asta?...".
Recunostinta
Femei din sat vin adesea sa o ajute la treburile casei. Nu-i zic nimic dinainte, doar intra si incep sa deretice de la sine. Un om i-a reparat acoperisul. Un altul i-a arat gradina. Altul i-a adus lemne pentru iarna. Toti, fara nici un ban. Cand batrana dadea sa le multumeasca, ei puneau imediat degetul la gura, poruncindu-i sa taca: "Baba Niculina, da dumneata cum ai putut sa vii la copiii nostri, de cate ori am avut nevoie?..."
Un tinut de vis, prea putin cunoscut: nordul Dobrogei
Zice ca e tare multumita asa, de viata ei. Un singur lucru i-a lipsit, pana nu de mult, un vis care a bantuit-o mereu, inca de cand era copila: sa ajunga si ea o data la Ierusalim, la Mormantul Domnului. Visa noaptea Mormantul. Simtea ca fara asta parca e neimplinita, parca ii lipseste ceva. Asa ca intr-o buna zi, acum cativa ani, si-a inchis valijoara cu lacat, si-a pus banii stransi intr-o batista, la inima, sub tunica albastra de catifea, si a pornit la drum. Nu stia precis incotro sa mearga. S-a dus la Bucuresti, apoi a cautat masini, trenuri. "Si pe jos daca mergeam si tot eram hotarata s-ajung..." Si pana la urma, a ajuns. O vad intr-o poza, c-o mana pe Mormantul Sfant, cu cealalta facandu-le semn celor dragi de acasa. "Atuncea, cand am pus degetele pe lespedea sfanta a mormantului lui Cristos... Atuncea mi-am zis ca da, pot sa mor linistita..."
*
Anul trecut, pe 8 ianuarie, barbatul Niculinei era pe patul de moarte. Batrana il ingrijea demult, dar acum omul ei se sfarsea. Nu putea sa il lase singur, n-avea cum sa mai mearga la camin, de Ziua Babei. Deodata, a auzit "o miscare" afara, la poarta. A iesit in pridvor si s-a minunat: sute si sute de femei erau acolo, toate in ograda ei, venite cu daruri, asa cum era randuiala. Intrau femeile pe rand, in casa Babei ce statea la capataiul barbatului ei muribund. Se puneau in genunchi fiecare si ii sarutau mana. Treceau prin fata ei, apoi ieseau. Simplu, fara cuvinte. De parc-ar fi trecut pe la o icoana.

  postat de teodoraa in 2009-05-02 19:37 | General 0 comentarii

Miscati-va! E vital pentru sanatate!
     media: 5.00 din 2 voturi

- 8 argumente fundamentale -
1. O silueta zvelta
Practicarea unui sport inseamna consum de calorii si este, deci, o cale de mentinere a siluetei. Ardem micile excese evitand sa le stocam si ne dezvoltam masa musculara, care chiar si in stare de repaus consuma mai multa energie decat masa de grasimi. Un mijloc de a ne stabiliza greutatea!
2. Muschi intacti
Pe parcursul vietii, masa musculara se diminueaza cam cu o treime, incepand de la 65 de ani si chiar mai devreme, daca nu este intretinuta. Practicarea sportului permite incetinirea acestei "topiri" a muschilor, dar si recuperarea lor la orice varsta. Sase luni sunt suficiente!
3. Articulatii mai suple
In viata de zi cu zi, noi nu folosim decat aproximativ 20% din capacitatea articulatiilor noastre si - ca urmare - acestea sfarsesc prin a "rugini". Sportul le face mai mobile, ajutandu-ne sa executam miscarile cu mai multa usurinta. In plus, intareste cartilagiile, asigurand glisarea suprafetelor articulare unele peste altele.
4. O inima rezistenta
Antrenata cu ajutorul unor exercitii regulate, chiar daca de intensitate medie (nu trebuie sa fim campioni!), inima devine mai puternica, mai rezistenta, mai bine oxigenata si mai performanta. La fiecare bataie ea impinge spre organe o cantitate mai mare de sange. Beneficiar: intregul sistem cardiovascular. Ceea ce previne hipertensiunea arteriala.
5. Oase de fier
La 50 de ani, 15% dintre femei sufera de osteoporoza, iar la 65 de ani, 40%. Sportul este un mijloc eficient de prevenire a acestei afectiuni, mai cu seama disciplinele care stimuleaza intinderea musculaturii si a tendoanelor (stretching, natatie, gimnastica). Dar si activitatile in care greutatea corpului se transmite prin intermediul scheletului care trebuie sa lupte contra greutatii (de ex. dansul). Ele permit stimularea osteoblastelor (celule care formeaza osul) si franarea osteoclastelor, care il distrug.
6. Un spate mai puternic
Daca ne doare spatele (cam 7 persoane din 10 se plang de astfel de dureri) de vina este adeseori lipsa musculaturii dorsale si abdominale. Activitatea sportiva regulata si permanenta ajuta la formarea unui soi de "corset natural" care va face spatele mai rezistent. In plus, destinderea produsa de activitatea fizica reduce tensiunile musculare care produc durerile.
7. Un tranzit excelent
Miscarea "pune la lucru" muschii abdominali, provocand un "masaj" intern al tubului digestiv, ceea ce accelereaza tranzitul intestinal. Perfect, deci, pentru toate persoanele care sufera de constipatie. Un sport de rezistenta practicat regulat (ca de pilda mersul pe jos si - de ce nu - yoga) le poate fi de mare ajutor femeilor suferinde de colopatie functionala. Exista dovezi stiintifice.
8. Un organism mai bine inarmat
Reducerea nivelului de colesterol, transformarea colesterolului "rau" (LDL) in "bun" (HDL) se obtine prin scaderea glicemiei datorita faptului ca muschii isi extrag energia de care au nevoie din zaharuri. Sportul mareste sensibilitatea la insulina si permite micsorarea riscului de diabet 2. Exercitiile actioneaza, deci, asupra constantelor sanguine si acest lucru este important pentru mentinerea in forma.
Parerea specialistilor
De ce ne simtim mai bine dupa efort?
In timpul efortului si dupa efort, creierul amplifica secretia anumitor neurotransmitatori (substante care asigura transmiterea informatiilor in sistemul nervos). Mai ales a endorfinelor, care produc o senzatie de bine fizic si mental, ba chiar de euforie, dar si a dopaminei sau a adrenalinei. Si cum aceste substante sunt implicate in regularizarea dispozitiei sufletesti, riscul instalarii depresiei este mai redus. Studiile au aratat chiar un efect pozitiv al mersului pe jos asupra persoanelor deprimate.

  postat de teodoraa in 2009-05-02 18:59 | General 0 comentarii


 

Cadou pentru RiRi

căutare personalizată




vizite unice


Reprezint Muntenia in recensamantul Bloggerilor

Prietenii mei

 
 
Powered by www.ablog.ro